Declarațiile făcute după negocierile purtate în SUA pentru încheierea războiului din Ucraina au fost relativ optimiste. Dar realitatea indică mai degrabă pesimism – și faptul că principalele probleme care stau în calea unui acord nu sunt încă rezolvate, scriu AFP, Reuters și Kyiv Post.

După trei zile de diplomație intensă, cu ușile închise, în sudul Floridei, negociatorii din SUA și Ucraina sunt în mare parte în același punct din care au început, scrie agenția franceză de presă AFP.

Ucraina rămâne reticentă în a ceda teritoriu. Rusia revendică regiunile ucrainene pe care le-a anexat ilegal în 2022. Iar Kievul și Europa insistă asupra unor garanții de securitate durabile.

„Liniile roșii ale Rusiei nu s-au mișcat niciun centimetru”, a declarat o persoană familiarizată cu discuțiile pentru publicația ucraineană Kyiv Post.

Moscova, care a respins deja propunerile planului de pace discutat, a atacat în mod special Europa, o încercare de a genera diviziune transatlantică, potrivit analiștilor.

„Aceste discuții nu au fost un eșec”, a declarat un oficial occidental implicat în proces. „Dar au fost o confruntare cu realitatea”, a adăugat acesta.

Declarații optimiste

Duminică, emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, au emis comunicate identice în care au descris discuțiile ca fiind „productive și constructive”.

Publicate simultan pe rețelele sociale, declarațiile au subliniat prioritățile comune – dar nu concesii substanțiale.

Conform comunicatului, negociatorii s-au concentrat pe patru domenii: dezvoltarea unui plan de pace în 20 de puncte elaborat de SUA, alinierea la un cadru multilateral de garantare a securității, elaborarea de garanții de securitate ale SUA pentru Ucraina și continuarea discuțiilor la un plan economic pentru redresarea Ucrainei.

„Pacea nu trebuie să fie doar încetarea ostilităților, ci și o bază demnă pentru un viitor stabil”, a remarcat Witkoff.

Citește și

Umerov a repetat acest mesaj, afirmând că Ucraina rămâne „pe deplin angajată în realizarea unei păci juste și durabile” și mizează pe „progrese suplimentare și rezultate practice”.

Reuniunile au adunat oficiali de securitate națională din SUA, Ucraina și Europa – un format pe care Washingtonul îl consideră esențial pentru a evita fracturile între aliați pe măsură ce negocierile se intensifică.

Witkoff a descris sesiunile de duminică ca fiind axate pe o „abordare strategică comună între Ucraina, Statele Unite și Europa”.

Dar această unitate, au recunoscut oficialii citați de Kyiv Post, nu s-a extins și la Moscova, un lucru vizibil de altfel și în declarațiile publice.

Acuzațiile Rusiei

În timp ce oficialii americani și ucraineni au încercat să arate coeziune, oficialii ruși au criticat Europa și au desființat propunerile planului de pace.

Potrivit mai multor persoane informate cu privire la discuții, Moscova a fost nemulțumită de întâlnirile de la Berlin de la începutul săptămânii, unde oficialii americani, ucraineni și europeni au înregistrat progrese în ceea ce privește elaborarea garanțiilor de securitate pentru Kiev.

Oficialii ruși s-au plâns în privat că Europa radicalizează pozițiile SUA în loc să faciliteze compromisul.

Dar ei au exprimat acest lucru și în mod public.

Kirill Dmitriev, trimisul președintelui Vladimir Putin, care s-a întâlnit la rândul său în weekend la Miami cu Witkoff și consilierul lui Trump, Jared Kushner, și-a petrecut o mare parte din duminică atacând liderii europeni și presa occidentală pe rețelele sociale.

Într-o serie de postări, Dmitriev a acuzat „presa globalistă” că subminează planul de pace al lui Trump și a afirmat că politicienii UE împing Europa spre război cu Rusia pentru a acoperi eșecurile interne și pentru a profita de vânzările de arme.

„A fost o operațiune de comunicare la vedere”, a declarat un diplomat european citat de Kyiv Post „Scopul era să transmită Washingtonului mesajul: Europa este obstacolul”, a spus acesta.

Witkoff a dezvăluit public întâlnirile cu emisarul special rus Kirill Dmitriev. El a insistat că Rusia „rămâne pe deplin angajată în realizarea păcii în Ucraina” și „apreciază foarte mult eforturile și sprijinul Statelor Unite pentru rezolvarea conflictului ucrainean și restabilirea securității globale”.

Limbajul conciliant a fost în contrast puternic cu poziția oficială a Moscovei.

Kremlinul a respins rapid discuțiile despre negocierile trilaterale între Rusia, Ucraina și SUA după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Washingtonul a lansat această idee.

„În prezent, nimeni nu a discutat serios această inițiativă”, a declarat duminică dimineață consilierul pentru afaceri externe al lui Putin, Yuri Ușakov.

Citește și

Mai mult, Ușakov a declarat că majoritatea propunerilor din planul de pace discutat la Miami au fost avansate de Ucraina și Europa și păreau „mai degrabă neconstructive”, potrivit agenției de știri ruse TASS.

Luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Dmitriev îi va prezenta președintelui Vladimir Putin propunerile SUA privind o posibilă soluționare a conflictului ucrainean imediat ce va sosi la Moscova din Miami.

Kremlinul asigură că nu vrea întreaga Ucraină și nici să reîntregească URSS

Kremlinul a mai afirmat luni că, dacă serviciile secrete americane consideră că președintele rus Vladimir Putin dorește să cucerească întreaga Ucraină și să recucerească părți din Europa care au făcut odată parte din Uniunea Sovietică, atunci agențiile americane de spionaj se înșeală, informează Reuters.

Agenția de presă a citat vineri șase surse anonime care au spus că rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că Putin nu a renunțat la obiectivul său de a cuceri întreaga Ucraină și de a revendica zone din Europa care au făcut parte în trecut din Uniunea Sovietică, părți care în prezent aparțin inclusiv unor membre ale Alianței Nord-Atlantice (NATO).

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a spus reporterilor că Moscova nu știe cât de încredere sunt sursele citate de Reuters, dar că, dacă relatarea agenției de presă este una corectă, atunci concluziile serviciilor secrete americane sunt greșite.

„Acest lucru este absolut neadevărat”, a spus Peskov despre concluziile serviciilor secrete americane, așa cum au fost relatate de Reuters.

Conform articolului publicat vineri de agenția de presă, rapoartele serviciilor de spionaj din SUA indică o imagine complet diferită de cea descrisă public de președintele american Donald Trump și negociatorii săi de pace pentru Ucraina, care au afirmat că Putin dorește să pună capăt conflictului. Cel mai recent dintre rapoarte datează de la sfârșitul lunii septembrie, potrivit uneia dintre cele șase surse citate.

Presiunea crește la Washington

Trump a făcut din încheierea războiului o prioritate centrală a politicii sale externe, argumentând că luptele prelungite alimentează vărsarea de sânge și riscă escaladarea conflictului.

În acest scop, administrația de la Casa Albă a exercitat presiuni asupra Kievului.

Dar senatorul Lindsey Graham, un aliat al lui Trump și un critic al Rusiei în același timp, a declarat duminică că Putin ar putea pur și simplu să tragă de timp cu negociatorii.

„Continuăm să dialogăm cu Rusia, încercând să-l atragem pe Putin la masa negocierilor de pace, iar el respinge toate eforturile noastre”, a declarat Graham în emisiunea Meet the Press de la NBC.

Dacă Putin respinge propunerea actuală, Graham a îndemnat administrația să intensifice presiunea – inclusiv confiscarea navelor care transportă petrol rusesc sancționat, impunerea de taxe vamale secundare țărilor care achiziționează petrolul respectiv și desemnarea Rusiei ca stat sponsor al terorismului.

„Dacă Putin spune nu, trebuie să schimbăm radical jocul”, a spus Graham.

În cadrul administrației, oficialii au susținut că diplomația rămâne cea mai bună opțiune.

Vorbind duminică la AmericaFest, organizat de Turning Point USA, directoarea Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, a acuzat „războinicii din Deep State” și mass-media aliată că încearcă să submineze eforturile de pace ale lui Trump și să atragă SUA într-un conflict mai amplu.

Europa se pregătește pentru susținerea pe termen lung a Kievului

Între timp, liderii europeni se pregătesc pentru o confruntare prelungită.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a discutat cu Trump duminică după-amiază, subliniind eforturile unei „coaliții de voință” de a sprijini orice eventual acord de pace.

„Prim-ministrul a prezentat ultimele noutăți privind eforturile coaliției să sprijine orice acord de pace și să asigure o încetare justă și durabilă a ostilităților”, a declarat Downing Street într-un comunicat.

Franța a salutat și ea semnalele că Putin ar putea fi deschis la discuții cu președintele Emmanuel Macron, considerând dialogul util odată ce perspectivele unui armistițiu vor deveni mai clare.

În același timp, liderii UE au convenit vineri să mobilizeze 90 de miliarde de euro pe o perioadă de doi ani pentru nevoile militare și economice ale Ucrainei, subliniind așteptările Europei că conflictul s-ar putea să nu se încheie în curând, chiar dacă Washingtonul presează pentru un acord.

„Europa se pregătește pentru o luptă de anduranță”, a declarat un înalt oficial occidental, adăugând: „SUA presează pentru o rezolvare. Această tensiune este acum integrată în proces”.