Preşedintele Nicuşor Dan a discutat, luni, la Palatul Cotroceni, despre problemele din sistemul juridic, cu mai mulți magistraţi care au fost de acord să-și expună public criticile la adresa Justiției. Inginerințe ale superiorilor în dosare penale, probleme legate de procedura de promovare sau puterea pe care o au șefii de instanțe au fost doar câteva dintre situațiile scoase în evidență de magistrații care au participat la întâlnirea cu președintele. După aceste discuții, șeful statului are discuții cu un grup de 20 de magistrați care au cerut să se vadă fără presă, a transmis Administrația Prezidențială.

ACTUALIZARE 16.37 Șeful statului are discuții cu 20 de magistrați, fără presă, în urma solicitării acestora, a informat Administrația Prezidențială.

Nicușor Dan, la finalul discuțiilor: „Dezbaterea este utilă”

ACTUALIZARE 13:40 Prima rundă de discuții de la Palatul Cotroceni, la care au participat mai mulți magistrați, s-a încheiat.

„A fost o discuție extrem de utilă, pentru profesioniști și oameni care au interes pentru funcționarea sistemului. Este o primă dezbatere (...) Multe dintre lucrurile sesizate necesită verificări care o să ia timp”, a transmis președintele, la finalul discuțiilor.

Nicușor Dan a mai subliniat că persoanele care s-au simțit vizate în cadrul discuției de luni „o să aibă spațiu în aceleași condiții, să poată să răspundă”.

„Dezbaterea este utilă, este utilă ca publicul larg să înțeleagă condițiile de muncă ale magistratului”, a încheiat președintele, menționând că discuțiile vor continua.

„Un om încărcat cu dosare va găsi prea puține resurse să se opună sistemului”. Rolul poliției în anchete

ACTUALIZARE 13:24 „Opinia mea personală este că se dorește acest lucru, pentru că un om încărcat cu dosare, fie la nivelul parchetului, fie la nivelul instanței, cu siguranță va găsi prea puține resurse să se opună acestui sistem, să facă dizidență. Oamenii sunt efectiv copleșiți, nu mai ai resurse să faci dizidență. Intervine grija următoarei ședințe pe care o ai. Am perceput în mod direct la nenumărați colegi, în special din teritoriu. Trebuie intervenit”, a mai transmis Alexandru Oancea, fost procuror.

Alt aspect semnalat de acesta a fost modul în care, cel puțin în țară, procurorii colaborează cu polițiștii în cadrul dosarelor penale.

• „Infracțiuni de corupție există în fiecare orășel și comună. Astea sunt instrumentate de parchete de pe lângă judecătorii. Lucrezi cu oameni care nu fac față. Un polițist care trebuie să reflecte rigorile Codului de procedură penală se ocupă de partea de rutieră, de contravenții. E absurd să îi pretinzi acelui om resursele și timpul să lucreze la capacitate maximă. Acele dosare ajunse în instanță vor avea problemă pe procedură.
• Dacă anchetai o persoană influentă în comunotăți mici, trebuia să cauți polițiști cu care să lucrezi în reședința de județ pentru că în comunități mici lumea se cunoaște, cum să faci percheziții cu polițiștii care depind de primarul localității respective”

„În România, noi nu avem poliție judiciară. Este un basm”, a adăugat și Bogdan Pîrlog.

Ce soluții s-au pus pe masă pentru a ușura munca procurorilor

ACTUALIZARE 13.15 Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul Tribunalului București și DNA, a oferit mai multe soluții pentru a ușura munca procurorilor.

• „E important ce stabilim prin Lege și ce îi dăm judecătorului să facă. Ordinul de protecție, de exemplu, un lucru fundamental, în momentul în care am extins ordinul de protecție și i-l dăm procurorului în competență, întrebarea este - cu ce altceva se mai ocupă procurorul? Mai face dosare? Hai să lăsăm ordinul la poliție, să îl ducem la instanțe, și să îl degrevăm pe procuror, să facp dosare doar.
• Și a-l scoate pe procuror din dosarele civile. Nu ne-am făcut procurori pentru a emite concluzii din dosare de expropiere”

Cum ar aprecia magistrații prezenți interacțiunea cu CSM

ACTUALIZARE 12.52 „Noi am trimis tot felul de propuneri, dar abia zilele trecute a existat o întâlnire cu o parte dintre asociațiile profesionale. Există și un sondaj, care astăzi se încheie. (...) A existat un sondaj în 2022 când s-au modificat legile justiției și s-au strâns puncte de vedere acolo. Din păcate, ele s-au strâns, dar legile au fost adoptate în felul în care au provocat aceste probleme”, a transmis un reprezentant al asociațiilor de magistrați, Dragoș Călin, după ce președintele a întrebat cum ar aprecia interacțiunea cu CSM.

„Nu cunosc ca, odată ce s-a schimbat ca să spun așa orientarea majorității secției pentru procuri, să mai fi existat consultări de amploare”, a spus și procurorul militar Bogdan Pîrlog.

„Rețele de putere formală și informală care s-au actualizat în timp”

ACTUALIZARE 12.30 Marius Vartic, procuror pensionat DNA, a început prin a sublinia că primul proces al României democratice, cel al dictatorului Ceaușescu, „a fost o mascaradă juridică”.

„Nu există dubii cu privire la vinovăția dictatorului, însă românii aveau nevoie de un proces public, cu garanții”, a transmis acesta.

Fostul procuror a adăugat:

• Iliescu și sistemul de acoliți au reușit să oprească orice proces substanțial prin care românii să afle mecanismele prin care comunismul a reușit continuu și articulat să confiște viitorul românilor și să le fure libertatea.
• Cumva am ieșit din 1989, speranțele erau mari. Tot acest ghem de minciuni au creat rețele de putere formală și informală care s-au actualizat în timp și care au făcut posibil eșecul președintelui Constantinescu.
• Venirea lui Traian Băsescu a fost marcată de asumarea condamnării politice a comunismului, reabilitarea încrederii în justiție, dar cu un final de mandat când a fost transformat în judecător constituțional (..)
• Președintele Klaus Iohannis a avut un răspuns nejustificat, când a restrâns libertățile și drepturile aplicabile în timpul pandemiei. Un răspuns inadecvat politic și instituționalizat la marea corupție generată de centralizarea achizițiilor publice.

El a cerut o auditare „obiectivă”, „transparentă” și „eficientă” a sistemului de justiție.

„O majoritate din cadrul secției pentru judecători poate controla tot ce se întâmplă în justiție”

**ACTUALIZARE 12.00 **Bogdan Pîrlog, președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție și procuror militar, susține că „o majoritate din cadrul secției pentru judecători din CSM poate controla tot ce se întâmplă în justiție”.

• Sunt 5 oameni. Această majoritate numește al șaselea membru, adică președintele ÎCCJ. Ei numesc comisiile care vor selecta președinții Curților de Apel. Aceeași majoritate controlează promovarea judecătorilor la ÎCCJ.
• Președinții curților de apel controlează, prin comisii, promovarea efectivă la nivelul curților de apel. Majoritatea din secție care numește acei președinți indirect, controlează indirect și numirile la curțile de apel. Controlează și votul pentru viitorul CSM, să se asigure că următorul CSM va fi tot al lor.
• E un sistem feudal, introdus de noile legi ale justiției. A fost scris de persoane din interiorul sistemului, nimeni nu putea să înțeleagă mecanismul.

„Am trecut de la ascunderea problemelor în sistem la promovarea lor, aproape ca într-o reclamă. Suntem într-o altă paradigmă, situația e mult, mult mai gravă”, a mai spus acesta.

„Procurorii au votat în trecut în proporție covârșitoare desființarea Inspecției Judiciare. Trebuie să regândim sistemul disciplinar și modul în care numim inspectori judiciari”, a mai reclamat Bogdan Pîrlog.

Procuror care a demisionat: „Toate pârghiile sunt deținute în puncte cheie - CSM, ÎCCJ, Curțile de Apel”

**ACTUALIZARE 11.48 **Alexandru Oancea, fost procuror la Judecătoria Gherla, dar care a demisionat pe 1 noiembrie, a vorbit pe larg despre motivele care l-au dus la această decizie.

Fostul magistrat a subliniat că în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii majoritatea este deținută „de o minoritate de la Înalta Curte și Curțile de Apel”.

• „Senzația mea este că nu s-a schimbat nimic în bine în ceea ce privește justiția, în primul rând justiția penală. Cu excepția măririlor salariale care au avut loc în ultima perioadă, tot ceea ce s-a întâmplat a fost, după mine, un efort din partea mai multor grupuri de interese pentru a ajunge la starea de azi. Ăsta e motivul principal pentru care mi-am înaintat demisia. Nu mă regăsesc în acest sistem, nu cred că se poate schimba ceva într-un timp relativ scurt”
• „Justiția nu e pentru magistrați, e pentru orice cetățean al acestei țări. Nu e firesc punctul în care se află. În reportajul Recorder s-a vorbit despre situația de la Curtea de Apel București, pe bună dreptate. Sunt instituții cheie controlate, acest control implică foarte multe lucruri”
• „Schimbarea - acești oameni care au ajuns acolo nu au ajuns acolo într-un mod artificial, aleatoriu, au fost ajutați să ajungă acolo prin diferite mecanisme. Așteptați ca justiția să se autoguverneze, din păcate acest lucru nu mai este posibil”
• „Toate pârghiile în ce privește organizarea judiciară și promovarea în carieră sunt deținute în puncte cheie - CSM, ÎCCJ, Curțile de Apel - dețin controlul. Exemplul CSM - o să constatați că un CSM e la secția judecători, cinci dintre aceștia provin de la ÎCCJ și Curțile de Apel. CSM nu are reprezentativitate. CSM are majoritate reprezentată de o minoritate, de la Curțile de Apel și ÎCCJ”
• „Nu mă aștept ca persoanele vizate de Recorder să își dea demisia. Întrebarea este - ce mecanism ar fi ca lucrurile să intre pe un făgaș normal? CSM controlează Inspecția Judiciară, în CSM Înalta Curte și Curțile de Apel dețin majoritatea. Nu există mecanisme pentru a remedia această situație”
• „E necesară o intervenție legislativă. Clasa politică își dorește această intervenție?”

Răspunsul lui Nicușor Dan: „Clasa politică - ea acționează așa cum societatea i-a mandatat prin vot. Cred că, în măsura în care această dezbatere devina una pe argumente, clasa politică va acționa în consecință”;

„Îmi doresc ca cei care au semnalat probleme să aibă libertatea să le prezinte”

**ACTUALIZARE 11.40 **„Prin semnarea acelui mesaj, susținerea acelui mesaj, nu fac să confirm că aspectele prezentate în acel reportaj Recorder, aspectele prezentate de anumiți judecători mi s-au întâmplat mie personal, însă ceea ce eu am vrut să susțin prin semnarea acelui memoriu este că îmi doresc deschidere îmi doresc ca cei care au de semnalat probleme punctuale, generice, din sistem să aibă libertatea să le prezinte, fără să se teamă de eventuale repercusiuni”, a spus Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Acesta a cerut ca problemele semnalate în ultimele zile de către magistrați să fie investigate.

„Doar astfel putem crește gradul de încredere în activitatea pe care noi, magistrații de bună credință, o desfășurăm”, a încheiat acesta mesajul.

Problemele de la interviurile profesionale ale magistraților

**ACTUALIZARE 11.30 **Magistrații susțin că, în cadrul interviurilor profesionale susținute la promovarea în funcție (în special la Înalta Curte de Casație și Justiție), sunt întrebați de memoriile semnate, eventuale proteste din trecut sau dacă au în vedere să respecte deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

„Există un semnal subtil care se transmite fiecăruia dintre noi”, a spus unul dintre judecătorii prezenți la discuția cu președintele.

Nicușor Dan: Ar trebui să ne concentrăm pe interferența injustă în carieră

**ACTUALIZARE 11.20 **Mihai Cătălin Constantinm judecător la Curtea de Apel Ploiești, a vorbit în principal despre limitarea mandatului inspectorilor judiciari și, în paralel, a propus un examen „ca la Psihologie” pentru pentru magistrații care vor să promoveze.

„Sunt aceste acuze, sesizări, chestiuni despre o interferență injustă în cariera și procedurile ce țin de organizarea profesiei de magistrat, ar trebui să ne concentrăm la acestea. O întrebare punctuală - ați pus la început de bilețele”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan.

„Da, candidații au de ales între mai multe bilețele pregătite de Comisie. Ei bilețele acelea nu se mai arhivează, ele se distrug. De aceea trebuie intervenit. uite bilețelul, apoi nu mai e bilețelul. Ai test psihologic care spune dacă ești apt. E nevoie de transparență, meritocrație. Asta e părerea mea”, a fost răspunsul judecătorului.

Inspectorii judiciari să aibă un singur mandat, propune un judecător

ACTUALIZARE 11.02 Andrei Soare, judecător la tribunalul Brașov, a venit cu câteva propuneri de reformă formulate de el și colegii de la tribunalul Brașov. Printre altele, el a propus ca „toate funcțiile de promovare să aibă loc pe baza unor proceduri obiective, preferabil, din punctul meu de vedere, teste grilă”. O altă măsură propusă ar fi cea privind „limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat” și „simplificare procedurii de numire a membrilor CSM”.

• „Mă voi rezuma la partea de judecător. Înțeleg că, domnule președinte m-am uitat pe concluziile raportului de ieri și probabil scopul întâlnirii e să arătăm o față umană a magistratului care își dorește o reformă și o întărire a statului de drept. Dacă scopul este ca atât dvs, cât și societatea să înțeleagă că magistratura are o față umană și magistrați care își doresc un stat de drept, trebuie să ne întrebăm, cum a spus unul dintre colegii de aici, cum de am ajuns aici.
• Vă spun că există mulți magistrați curajoși, dar care vor concursuri reale pe criterii meritocratice. În acest context, atât în nume propriu, cât și a colegilor de la tribunalul Brașov.
• Revenirea atribuțiilor colegilor de conducere a instanței. Care e protecția împotriva arbitratriului. Un Colegiu de conducere ar diminua deciziile arbitrare. Colegiu de conducere e format ca și cum Parlamentul ar fi format și din membri ai Guvernului.
• Toate funcțiile de promovare să aibă loc pe baza unor proceduri obiective, preferabil, din punctul meu de vedere, teste grilă. Limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat. Simplificare procedurii de numire a membrilor CSM.
• Sentimentul de teamă al magistraților de unde vine? Am asistat în ultimii ani la relatări ale colegilor, nu am acces la înregistrări pentru a verifica, dar ele se repetă. În anumite proceduri la interviuri se pare că judecătorii sunt întrebaț de ce au protestat pe un anumit subiect, dacă au semnat sau nu un memoriu. Toate aceste aspecte pot înregistra teamă în rândul magistraților. De aici trebuie să înțelegeți de ce insistăm atât de mult pe eliminarea probelor.
• Trebuie să mai spun că eu personal nu am găsit corespondetul între criteriile de evaluare pentru postul respectiv, delegare, unde s-ar putea încadra aceste întrebări și atunci cu atât mai mult vin aceste semne de întrebare”, a explicat Andrei Soare.

Decizia penală are aspecte care „derapează de la chestiunile de drept”

ACTUALIZARE 10.56 O procuroare care este în magistratură din 2004, Laura Deriuș, care a fost la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sectorului 1 până în anul 2017, apoi a fost în DNA a declarat că sunt adevărate aspectele prezentate în spațiul public privind ceea ce se întâmplă în Justiție.

Decizia penală care a conținut „aspecte care derapează de la ceea ce știm noi despre chestiuni de drept”

Ea a precizat că decizia penală are „aspecte care derapează de la ceea ce știm noi despre chestiuni de drept”. Trebuie „stimulată un pic responsabilitatea magistratului care emite astfel de soluție”, consideră procuroarea.

„Este un sistem extrem de periculos”, a subliniat procuroare, care a adăugat că nu cunoaște care ar putea fi soluția.

Ea a făcut referire la un dosar, la punerea în aplicare a unor mandate de percheziție pe care le-a cerut, lucru ignorat deă șeful de secție, spune ea, susținând că „de facto” erau întârziate de o așa-numită lecturare a solicitării.

„Dacă legea permite ca și șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act a procurorului noi, exact cum vorbea colegul despre numirea politică, ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce fac eu în orice dosar”, a explicat procuroarea.

„De ce să concurăm, dacă se știe cine va fi numit”

ACTUALIZARE 10.39 Un fost judecător a dezvăluit că se știa dinainte cine urma să conducă Parchetul General, DNA și DIICOT și să nu se întrebe lumea de ce nu se înscriu magistrații la concurs. „Eu cred că justiția arată astfel pentru că societate românească a permis mult prea des politicului să intervină în Justiție”, a declarat el. Acesta a adăugat că a plecat din profesie, nu s-a pensionat la 48 de ani, nu pentru privilegii. „M-am săturat să deschid telefonul, să citesc presa și să aflu despre faptul că am pensie de 5.000 euro. Am pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro”, a explicat el.

• „V-ați exprimat de mai multe ori cu privire la cei care conduc parchetele, întru totul de acord cu dumneavoastră (președintele Nicușor Dan - n.r.). Cum au ajuns să dețină funcții de conducere? Prin recomandări ale ministrului Justiției, care nu mai este în funcție și nu răspunde în fața nimănui.
• Secția pentru procurori a CSM nu răspunde niciodată. Mă îndoiesc că-și va suma public că activitatea ministerului Public este deficitară. Este extrem de important să discutăm real ce tip de justiție vrem. Dacă ne asumăm ca în continuare numirile să se facă prin jocuri politice netransparente vom avea acest rezultat, inevitabil.
• Am plecat din sistem nu pentru privilegii. Am plecat pentru că sistemul judiciar a devenit nerelevant, m-am săturat să intre în ședința de judecată și să judec fleacuri. Am mai plecat și pentru că m-am săturat să aud că sunt gheabur, că mă bucur de privilegii. M-am săturat să deschid telefonul, să citesc presa și să aflu despre faptul că am pensie de 5.000 euro. Am pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro. Nu m-am pensionat la 48 de ani, am 51.
• Cred că politicienii trebuie să fie foarte sensibili atunci când discută despre justiție. Justiția nu este a unui sistem, este a noastră, a tuturor cetățenilor. Cu toți avem nevoie de ea. Am cinci teme majore pe are vreau să le aduc îmn discuție. Trebuie să terminăm cu jocurile politice în numirea șefilor de Parchete. Când au fost numiți cei care conduc Parchetul General, DNA, DIICOT se știa cine sunt. Nu se poate așa ceva. Se întreba lumea de ce magistrații nu concurează. Păi de ce s-o facă dacă se știa cine va fi. Expiră acum unele mandate. Se știe cine va fi. În sensul că există mișcări de trupe pe la Parchetul General, sunt oameni în cărți. De ce? Pentru că există o relație foarte apropiată între unii dintre colegii noștri magistrați și politicieni. Iar acest lucru este de nepermis”, a conchis fostul judecător.

ACTUALIZARE 10.21 „Noi ne-am referit în raport exclusiv la chestiuni în funcționarea sistemului de justiție, detașări, delegări, chestiuni care nu țin de excercitarea profesiei de magistrat”, i-a transmis Nicușor Dan judecătorului Liviu Cârneciu de la Tribunalul Covasna care a vorbit despre faptul că ar putea aduce atingere profesiei de magistrat în general aspectele semnalate de Administrația Prezidențială.

Modificarea legilor Justiției, solicitată de un procuror DNA pensionat

ACTUALIZARE 10.16 „Este extrem de important ca aspecte care constituie regrese ale sistemului judiciar să fie cunoscute de opinia publică. Sunt mai multe chestiuni pe care trei asociații foarte mari le-au indicat încă din 2022”, a declarat Marius Cătălin Bartic, procuror DNA pensionat.

„Există un fond solid de argumente pentru a face modificări legislative. Cel ma îndreptățit să le facă e Parlamentul. Trebuie discutată modificarea legilor Justiției. Profesia de magistrat e una tăcută. Faptul că sunt atâția colegi care acceptă o astfel de discuție e un pas îmbucurător”, a mai spus el.

Pentru necesitatea modificării Legilor Justiției, Bartic a vorbit despre o solicitare a Comisiei de la Veneția conform căreia anchetarea magistraților ar trebui să revină la DNA.

„În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic”

ACTUALIZARE 10.10 La rândul său, Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna a vorbit despre exluderile din magistratură și deciziile de anulare date de ÎCCJ și faptul că nu sunt deoloc consecințe negative pentru magistrații care iau astfel de decizii. El a vorbit despre unul dintre judecătorii care au dat decizia în cazul fostului judecător Cristi Danileț care apoi a ajuns secretar general în Ministerul Justiției.

• „Am comunicat către Administraţia Prezidenţială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncţional. Problema reală este că sistemul de justiţie nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecţie. Abuzurile nu sunt identificate şi corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraţilor şi selecţia oamenilor care optează pentru funcţii de conducere după alte criterii decât cele meritocratice;
• În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiţie, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al CSM. Prin legile Justiţiei adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria şi fixa în timp anumite funcţii cheie în ierarhia sistemului judiciar; Chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca (Lia Savonea - n.r.), mecanismele vor continua să rămână şi sistemul va funcţiona. Mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influenţează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparenţă şi prin lipsa unor garanţii minime de obiectivitate. Aş vrea să dau câteva exemple concrete.
• Mă refer la procedura cercetării disciplinare, de exemplu. În primul rând, există un dublu standard în activitatea Inspecţiei Judiciare. Anumiţi judecători desfăşoară activităţi care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Spre exemplu, sunt judecători care au fost propuşi drept ministru al Justiţiei, în timp ce deţineau această calitate de judecători şi nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe reţele de socializare mesaje care sfidează efectiv bunul simţ, nu li se întâmplă absolut nimic;
• În schimb, sunt alţi judecători cărora li se aplică sancţiuni disciplinare disproporţionate, inclusiv excluderea din magistratură, pentru activităţi care nici măcar nu pot fi încadrate ca abateri disciplinare;
• Nu sunt absolut deloc consecinţe negative pentru magistraţii care iau astfel de decizii abuzive la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre magistraţi - se poate considera că au fost promovaţi. Spre exemplu, unul dintre magistraţii care a decis excluderea din magistratură a domnului Danileţ a fost numit secretar general la Ministerul Justiţiei. Un alt magistrat a fost numit director al Institutului Naţional la Magistraturii;
• În condiţiile în care există clar un dublu standard al Inspecţiei Judiciare, magistraţii resimt o stare de temere generalizată cu privire la posibile abuzuri; În sistemul nostru de justiţie se munceşte foarte, foarte mult, comparativ cu alte ţări. Este un volum de muncă imens, aspect care nu este subliniat suficient de mult. Marea majoritate a magistraţilor sunt de bună credinţă, au vocaţie pentru această profesie şi este nedrept dacă se generalizează aceste disfuncţionalităţi”, a declarat Liviu Cîrneciu, judecător la Tribunalul Covasna.

**ACTUALIZARE 10.01 **„Cred că trebuie să avem o discuție despre sistemul de justiție. Este o discuție publică. Am avut foarte multe materiale de la dvs pe care le-am parcurs”, a declarat Nicușor Dan, la întâlnirea de azi cu magistrații la Cotroceni.

**La întâlnirea publică cu președintele Nicușor Dan participă: **

• Dragoș Cătălin, președinte Asociația Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București
• Alin Bodnar, Secretar General Asociația Forumul Judecătorilor, judecător la Tribunalul București
• Mihai Cătălin Constanstin, judecător Curtea de Apel Ploiesti
• Andrei Soare – Judecător Tribunalul Brașov
• Liviu Cârneci, judecător Tribunal Covasna
• Daniel Ungureanu, procuror Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
• Deriuș Laura, procuror Parchet Judecătoria Sector 1, București
• Vartic Marius Catalin, fost procuror DNA timp de 26 de ani, pensionat
• Alexandru Oancea, procuror Judecătoria Gherla, eliberat din funcția la data de 01 noiembrie prin decret prezidențial, la inaintarea demisiei
• Bogdan Pârlog , președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar
• Cristian Anghel, fost procuror la Parchet Tribunalul București și DNA, a ocupat o perioada funcțiile de consilier juridic și director ajunct in Ministerul Justiției. Pensionat in octombrie 2025.

**Știrea inițială **

Şeful statului a precizat, într-o declarație de presă susținută duminică, faptul că au fost foarte puțini magistrați care şi-au exprimat intenţia să vină.

Astfel, doar 40 de persoane din cele o mie care au semnat scrisoarea de susţinere pentru magistraţii care au avut curajul să facă dezvăluiri în reportajul Recorder. Cei mai mulţi au cerut întâlniri separate şi discuţii confidenţiale de teama eventualelor repercusiuni.

„Au existat mesaje de influențare, intimidare”

„În primul rând, că au fost extrem de puțin magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cele o mie de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoașteți. Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați. Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe «luni 22 decembrie». Au existat mesaje de influențare, intimidare”, a afirmat Nicușor Dan.

Citește și: Peste 250 de magistrați au transmis mesaje lui Nicușor Dan în care au reclamat presiuni, teamă de represalii, decizii arbitrare în CSM

Șeful statului a mai spus că mulți dintre cei care i-au scris, au solicitat „să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni”.

Întâlniri confidențiale cerute de frica repercusiunilor

„Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta. Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10:00, vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private în regim de confidențialitate vor fi reprogramate. Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a precizat președintele României.

Citește și: Tudorel Toader, despre referendumul în Justiție: „Președintele vrea să fie jucător, dar trebuie să joace pe terenul Constituţiei”

El a completat că, în cazul în care mâine vor fi făcute „orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia, apărarea față de acuzele care sunt aduse și, pentru că am văzut chestiunea asta menționată în spațiul public, există opinia că actuala situație din sistemul de justiție este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani”.

„Oricine vrea, în mod public, aici, să spună lucruri despre respectivele abuzuri este binevenit să o facă în mod public”, a concluzionat Nicușor Dan.

Zegrean: „Întâlnirea este informală, în afara Constituției și a legii”

Despre întâlnirea pe care Nicușor Dan o va avea, luni cu magistrații, inclusiv cei care s-au plâns de sistem, fostul judecător al CCR Augustin Zegrean a spus că e una informală, în afara Constituției și legii.

„Este informală, e în afara Constituției, e în afara legii. Președintele este, prin Constituție, membru în CSM fără drept de vot. Dar dacă participă la o ședință, el conduce acea ședință. Din câte știu nu a participat la nicio ședință a CSM. Acolo ar putea să își exprime dumnealui dorințele și voințele și eventual CSM ar considera necesar să organizeze o astfel de consultare, ar putea să o facă. Au ei regulile lor și ar putea să o facă”, a explicat Zegrean.

Citește și: AUR îl acuză pe Nicușor Dan că „nu respectă independenţa Justiţiei” și cere sesizarea CCR privind referendumul între magistrați

Referendum anunțat în rândul magistraților, reacție dură a CSM

Nicușor Dan a mai anunțat că va iniția în luna ianuarie un referendum în cadrul corpului magistraților cu întrebarea: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă vor spune în ansamblul lor că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative, dar dacă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci al breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a afirmat acesta.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a transmis președintelui Nicușor Dan că „nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești”. Reacția vine după ce șeful statului a anunțat că va inițiat un referendum printre magistrați pentru a stabili dacă CSM acționează „în interesul unui grup din sistemul judiciar”.

Editor : M.G. | A.P.