**Lumea s-a schimbat o dată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, susține președintele Nicușor Dan. Șeful statului a vorbit, într-un interviu pentru Politico, despre cum Europa trebuie să se adapteze unui nou context, în care interesele economice sunt mai presus de moralitate, dar și despre riscurile pe care această nouă ordine le are asupra democrațiilor europene, inclusiv despre slăbiciunile liderilor europeni, care uneori pot lua decizii prea lent. **

Liderii europeni, printre care și președintele României, Nicușor Dan, au petrecut mare parte din anul 2025 încercând să înțeleagă cum să gestioneze relația cu Donald Trump – sau, mai grav, cum să funcționeze fără sprijinul său, scrie Politico.

De la revenirea sa în Casa Albă în ianuarie, Trump a arătat cât de puțin contează Europa pentru el, iar unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și-au manifestat ostilitatea, deschis, prin intervențiile lor publice. Președintele SUA a redus ajutoarele financiare și militare pentru Ucraina, a impus taxe suplimentare Uniunii Europene și a criticat liderii europeni, numindu-i „slabi”. Administrația sa încearcă acum să influențeze politica europeană în favoarea partidelor „patriotice” și să promoveze obiectivele anti-migrație specifice mișcării MAGA.

Pentru lideri moderați precum Nicușor Dan, dilema este clară: cât de mult să accepte Europa prioritățile lui Trump, având în vedere că Europa încă are nevoie de SUA - și cât de mult să reziste ostilităților sale față de valorile europene centriste. Întrebarea care rămâne, subliniază Politico, este: „Mai există cu adevărat o alianță transatlantică?”

„Lumea s-a schimbat”, a declarat Nicușor Dan, în timpul interviului acordat dintr-un hotel din Bruxelles.

** „Am trecut de la o abordare morală, în sensul clasic, la una mult mai pragmatică și orientată pe interese economice”, a mai spus președintele.**

Potrivit lui Nicușor Dan, liderii europei au înțeles această nouă realitate, iar acum își concentrează atenția pe găsirea unor strategii care să fie adaptate noii lumi a lui Trump. În același timp, trebuie să aibă în vedere și sprijinul pe care administrația americană îl arată față de partidele populiste de dreapta din Europa.

Oficiali americani, precum vicepreședintele JD Vance, au criticat anularea alegerilor din România anul trecut, iar noua Strategie de Securitate Națională a SUA sugerează că administrația va încerca să modeleze politica europeană în favoarea agendei MAGA anti-migrație.

Pentru Nicușor Dan este „în regulă” ca politicienii americani să-și exprime opiniile. Problema apare doar dacă SUA încearcă să „influențeze” politica în mod nedemocratic, de exemplu prin finanțarea presei europene, „așa cum fac rușii”.

Trump i-a numit pe europeni „slabi“. A avut dreptate?

Întrebat dacă Trump avea dreptate când a declarat că liderii europeni sunt „slabi”, Nicușor Dan a recunoscut că există „un sâmbure de adevăr”. Europa poate fi prea lentă în luarea deciziilor. De exemplu, pentru a stabili finanțarea Ucrainei, a fost nevoie de luni de negocieri și un summit tensionat care s-a încheiat la 3 dimineața. Totuși, chiar și o UE fragmentată a luat decizii importante: un împrumut comun de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care îi va permite să continue lupta împotriva lui Putin în următorii doi ani.

Nicușor Dan a mai subliniat că Europa și SUA sunt aliați naturali, împărtășind mai multe valori decât alte regiuni. Un „parteneriat solid” va fi posibil pe termen mediu, dar momentan se află într-o „perioadă de tranziție, în care trebuie să ne înțelegem mai bine.”

Evaluarea sa sinceră scoate la iveală amploarea deteriorării relației transatlantice. Trump a pus sub semnul întrebării toate componentele alianței occidentale, inclusiv prin reluarea dialogului cu Vladimir Putin.

În așteptarea păcii din Ucraina. Nicușor Dan, pesimist

Președintele Nicușor Dan rămâne sceptic în privința încheierii războiului pe termen scurt: „Sunt mai degrabă pesimist decât optimist”. Partea rusă nu pare să își dorească pacea prea curând: „Ei cred că o pace peste două, trei luni va fi mai bună decât dacă ar ajunge la un acord de pace acum. Așa că vor lupta mai mult, pentru că au făcut niște mici progrese pe teren”.

Șeful statului este de acord cu Volodimir Zelenski, care susține că președintele american, Donald Trump, ar trebui să pună mai multă presiune pe Putin pentru a accepta un armistițiu. În același timp, apreciază sancțiunile recente impuse de SUA companiilor petroliere rusești, pe care le consideră eficiente.

Nicușor Dan avertizează însă că orice pace care ar recompensa agresorul ar fi periculoasă pentru securitatea Europei și a lumii: „Decizia aparține exclusiv ucrainenilor. Ei suferă enorm și nu putem să îi judecăm pentru nicio decizie pe care o vor lua”.

România joacă un rol crucial ca un hub operațional pentru sprijinul acordat Ucrainei. Portul Constanța va fi vital pentru viitoarele operațiuni de menținere a păcii, iar militarii ucraineni se antrenează deja în România. În ceea ce privește dronele rusești care au pătruns în spațiul aerian al României, Nicușor Dan nu crede că „au fost trimise intenționat pe teritoriul nostru”.

Corupția și criza de încredere din România

Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale în mai, într-un moment tensionat pentru România, mai scrie publicația citată. Însă anularea alegerilor din 2024 a întărit, pentru mulți români, scepticismul față de democrație. Corupția rămâne o problemă majoră, iar Nicușor Dan și-a propus să recâștige încrederea cetățenilor. În primele șase luni, însă, s-a concentrat pe tăieri nepopulare în sectorul public pentru a reduce deficitul bugetar. „Pe marile probleme ale societății, începând cu corupția, nu am făcut prea mult”, a recunoscut Dan, care însă a promis reforme în Justiție.

** „Oamenii de la vârf lucrează pentru rețele mici de interese, în loc să fie pentru binele public”, a mai spus președintele.**

De asemenea, a fost clar că statul nu a făcut încă suficiente pentru a explica alegătorilor de ce alegerile de anul trecut au fost anulate. Mai multe detalii vor apărea într-un raport așteptat în următoarele două luni, a spus el.

Șeful statului a mai subliniat că România a fost ținta unor campanii de dezinformare rusești timp de un deceniu, iar alte state europene se confruntă acum cu aceleași atacuri online și sabotaje. „Chiar dacă spui că informația e falsă a doua zi, jumătate de milion de oameni deja au fost influențați”, a explicat el.

Nu în ultimul rând, președintele a mai declarat că politicienii europeni nu ar trebui să dea vina pe Bruxelles pentru toate politicile nepopulare, deoarece asta alimentează cauzele populiste. În plus, spune că a descoperit că politica europeană este mai democratică decât pare, dar regretă că cetățenii nu simt acest lucru. Cât despre summit-urile-maraton ale UE, președintele susține că uneori sunt prea lungi: „Temele sunt bine alese, dar dezbaterile sunt cam prea lungi”.

Editor : A.G.